Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
(N.B. Poza “fur-gasita” dupa ExpertNunti.Ro)
Azi am reusit sa fac cu viitorea mea sotie acizitiile cele mai importante pentru nunta: Rochia, pantofii ei si a mei, voal si alte acareturi pentru ea. Insa parca dupa 7 ore de colindat prin magazine, imi e dor de vremea lu Ceasca, cand nu aveai prea multe optiuni si timpul de cumparaturi parac era mai mic. Azi daca te duci a cumparaturi ai sansa sa vii acasa fara vreun produs, ca vezi unu care iti place, dar te gandesti ca poate gasesti altceva mai frumos. Nu mai zic de optiunile existente pentru nunti. Parca ar fi optiunile pentru alegere unei masini.
Sigur ca demult imi ziceam:
“LASA FRATE, CA LA VREMEA CAND VA FI SA AM EU NUNTA, VOI FI DEJA BOGAT SI VOI PLATI TOT. SINGURUL LUCRU PE CARE IL VOI FACE VA FI SA MA IMBRAC GINERICA SI PE FATA MEA MIREASA SI SA MERGEM! Cititi mai multe…»

Sal’tare
Stiti prea bine ca am ceva cuvinte de lauda, dar si “cuie” la adresa minoritatii colocuitoare un pic mai inchise la piele de pe la noi. Adica mancav’as ochisorii vostri cu TIGANII! Ca de aia le-am facut si categorie separata. Dupa cum am mai spus si alta data imi place la ei ca au acea cultura veche mereu vie si cu influente sanataose. Nu poti sa lasi usor din mana o carte despre tigani, asa cum nu poti da STOP unei melodii cu influente tiganesti (vezi Tandarica si Fanfara 10 prajini, vezi Goran Bregovic si altii). Insa nu imi place ca statul roman desi stie clar ca are o problema cu EDUCAREA lor, nu intreprinde nimic. Ba mai mult, “mica functionarime” sau “angajatii de jos” prefera ca atunci cand sunt trimis isa solutioneze cazuri in care partile sunt tigani, sa spuna ca nu i-au gasit sau alte si alte motive. Cititi mai multe…»

Sal’tare
Sunt sigur ca fiecare dintre voi are sau a avut macar odata, o perioada tumultoasa in care a trebuit sa rezolve rapid o gramada de probleme. Ei bine la mine asta se cam intampla continuu de prin adolescenta. A nu se intelege ca ma plang! Ba chiar cateodata simt singurel nevoia sa imi asum responsabilitati, pentru ca simt un fel de plictiseala fara nopi provocari. Sigur ca exista si momente in care imi dau seama ca mi-am luat prea multe responsabilitati pe cap si ajung sa traiesc destul de extrem, la limita suportabilitatii si a extenuarii. Ce am de castigat din treaba asta? Pai experiente. Unele mai placute, altele mai putin placute! Insa “moralele” trase de fiecare data sunt ca niste cucuie, care imi amintesc fiecare de macar cate un lucru. De ce va spun toate astea? Pentru ca am avut azi o disputa cu un vechi amic, care imi spunea ca idealul nostru al romanilor ar trebui sa fie RELAXAREA. Cititi mai multe…»

Sal’tare
Am sansa in ultimul timp sa dau peste ingineri de o mare valoare. Oameni care imi povestesc cu pasiune despre proiectele lor, despre inventiile lor, despre solutii noi si ultimele aparitii in domeniu. Iti pot vorbi ore in sir despre ce mecanisme, curenti, inductii si forte. Insa cam uita sa tina contctul cu relitatea. Traiesc saracii intr-o “realitate paralela”. Nu mai zic ca naivitatea lor e imensa. Cred ca a fi corect e o regula general valabila si nu accepta sa faca compromisuri. Si evident ca pierd de cele mai multe ori. Insa daca ar fi doar sa iarada in momente cheie, nu ar fi nimic. Dupa cum spun si in titlu, dupa multe situatii in care se aleg cu praful dupa toba nu se mai asteapta la nimic, iar primul care vine si le intinde o mana de ajutor in fac guru. Daca acel cineva e de bua credinta va folosi cunostintele lui si ii va face si lui un trai decent. Insa cum lumea e din ce in ce mai rar BUNA LA SUFLET, aceste minti luminate dau mereu peste cate’un jmecheras pus pe capatuiala, care mai are si vrajaeala de doi bani in el si ii pacaleste pe “bietii geniali” cu un corn si o citirica si ii face sclavi. Mai grav e ca “bietii geniali” cred ca au prins pe Dumnezeu de picior si stau si’n cap si’n fund ca sa faca pe plac “sefilor”. Si usor usor ajung niste mici robotei, dupa care ajung niste legume.
Hai sa fim seriosi, a trecut de mult vremea ideii: DACA SUNT BUN, SIGUR MA VA GASI CINEVA! Aiurea, azi fara un pic de reclama mori cu produsul in brate oricat de bun ar fi. Cititi mai multe…»

Sal’tare
De vreo doua luni de zile, de cand primavara a inceput serios si de cand treburile casnice de prin curte au inceput sa apara unele dupa altele ca ciupercile dupa ploaie, bloggingul pentru mine a inceput sa fie o cursa contra cronometru. Dau mereu proba de “scris viteza”. Sigur cred ca nu ar fi o mare problema nu ar fi “scrisul viteza”, ci mai mult “inspiratia viteza”. Insa dupa prima perioada incepi sa te obisnuiesti cu raul si incep si ideile sa vina cascada una dupa alta, desi in prima faza nu credeai ca poti scoate ceva. Dar hai ca am iau cu vorba si uit de ce am venit. Azi am chef sa imi aduc aminte de blogarasii pe care ii vizitam si la care comentam destul de des pe vremuri

Incep cu “primul nebun|” frumos, asa cumm imi place mie sa ii spun – Gogu Kaizer. Eram innebunital inceputuri dupa el. Si cred ca partial si din cauza lui am indragostit si acest stil de a comunica in on-line. El facea si face ca si cele mai mari drame sa para nimicuri de care piti rade. Pot spune cu siguranta si fara sa gresesc, ca el este exponentul mistocarelii de calitate in blogging.
Urmeaza E-Costin… Insa peste vreo cateva ore, ca acu am ceva treaba!
Andrei…
KIP IN TACI