Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
La noi la servici urla toata ziua RADIO-ul si una din stirile care “m-au gadilat la urechi” de azi, se referea la renovarea fantanilor arteziene de pe Bd. Unirii si la crearea unui port turistic pentru salba de lacuri din jurul Bucurestiului. Nimic special, doar ca spunand ca face acestea, dar nu subventioneaza caldura, tu ca organ media dai si solutia. Doar ca vezi tu solutia asta nu aduce alti bani. Sigur ca nici solutia sa nu oferi nici un fel de subventii, nu e OK, pentru ca “vremurile” sunt extrem de grele si altfel nu se poate. Si atunci care ar fi solutia? Parteneriate PUBLIC – PRIVAT cu oferirea de folosire a respectivelor obiective pe 20 sau 30 de ani. Si cred ca s-ar gasi doritori care sa castige un ban din plimbarile cu vaporasele pe lacurile din jurul Bucurestiului. La fel cum cred ca s-ar gasi si doritori care sa stranga un banutz gramada din taxa pe acea autostrada suspendata, care multora dintre noi ni se pare SF, dar pe care dincolo le vedem des cand mergem (Texas, Japonia, Kuala Lumpur, Malaesia, Shanghai, China or Quebec, Canada)
Insa nu! Noi ne gandim ca ii imbogatim pe unii, in loc sa ne gandim doar ca peste 20-30 de ani alea vor fi in posesia statului si ca pana atunci vor avea altii grija de ele si ca nu nu va trebui sa dam mereu de la buget fonduri pentru intretinerea lor.
Si daca tot vorbeam de turism uite inca “doua” stiri. Una rece – In Romania barocul plange, la Palatul de vara Brukenthal si una calda – Bucovineanul care ofera alta Romanie!
(Image source Stephen Cribbett & Tram Club via Claudiu Lucaci)
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Din cand in cand originile mele legate de mahalaua de margine de Bucuresti se razvrateste in mine. Si ma apuc sa dau iama in “mizerie” si sa ma scald ca un purcel fericit. Va intrebati la ce ma refer? La muzica de jos, la MANELE. Si uite ca de vreo trei zile rup YouTube-ul pe genunchi si ascult tot ce poate fi mai mizerbail din punct de vedere muzical, insa doar acele “mizerii” dinainte de anul 2000. De ce? Pentru ca imi par mai ritmate sau poate pentru ca pe acelea le ascultam mai des la petrecerile de prin camine sau de pe la tara. Si nu va mai fierb, daca sunteti curiosi uite peste ce minuni am dat eu acolo – Manele Oldies
Si din baia asta a mea in “mocirla” mi-am adus aminte 3 intamplari interesante

• Acum vreo 3 ani, cand o cunoscusem pe mandra-mea am fost la o nunta prin apropiere de Caracal si acolo m-amlipit rapid de unul din baietii din formatie, acordeonistul, pentru ca le zicea bine de tot pe astea “oldies”. Am schimbat numere de telefon si l-am mai chemat la vreo 2 “cumetrii” cand aveam nevoie de un pic de “activitate”. De fiecare data insa m-am dus la el acasa sa discut pret si cam ce vreau. Si te loveste diferenta de “imagine”, intre ei cei care vin pe scena (colorati, frumosi si aranjati cu gust (unii dintre ei)) si ei cei de acasa – mizerabili, fara conditii in curti, mizerabili pana in maduva oaselor
• Dupa care imi aduc aminte ca aveam la unul din joburile anterioare o secretara tiganca superba. Fugea fata in fiecare dimineata din “tiganie” si muncea pe rupte, vroia sa faca o facultate, nu avea decat 8 clase. Nu exista barbat de la director pana la baietii din service carora sa nu li se scurga ochii dupa ea. Si fetei chiar ii mergea mintea si toti ii prevesteau un viitor stralucit la varful piramidei din firma. Ce credeti ca s-a intamplat? Pai uite ca “mizeria” a chemat-o mai degraba decat viitorul luminos pe care i-l prevesteam noi. Si a plecat de la firma ca sa devina nevasta de tigan la o casa cu turnulete, cu puradeimulti si cu program de bataie cand “i se scula” cioroiului
• Si ultima e legata de unul din vecinii mei din bloc. Era singurul tigan care muncea. Si baga frate la greu. Era pe vremea aceea prieten cu totii “greii” de auziti azi de ei Copilu’ Minune, Vali Vijelie sau Stefan de la Barbulesti. Si pe toti i-am auzit cantand (cand inca nu erau beti) lautaresti vechi foarte misto, in fata blocului. Dupa ce “o luau insa pe ulei” bagau miorlaituri d’astea de azi. Astazi, cand eu sunt mutat in cartierul lor, Giulesti, uite ca am dat din nou peste nea Vasile. S-a nreintars la vechea meserie, ciordeala si “combinatiile”

Si povestile de acest gen sunt muuulte. Cele pozitive legate de evadarea din tiganie sunt rare cele vazute de mine. Si atunci cred ca aia care “scapa” sunt exceptiile. Astia au scrisa “mizeria” si “rautatea” in informatia genetica si nu cred ca vor scapa de ea nici cand, oricate programe de “salvare” ar face si guvernul si Uniunea Europeana pentru ei. Insa ce ma doare, e faptul ca au aceasta “perla” numita CULTURA TIGANEASCA de care se ingrijesc tot niste romani ca Tudor Gheorghe, oameni de prin muzee sau chiar folcloristi cu state vechi in meserie. De ce se chinuiesc sa o pastreze? Pentru ca emana o prospetime pe care nu o regasesti nicaieri si care vine din acea arhaica chemare a lor catre stare de “nomad”!
Sper ca v-au placut elucubratiile mele tiganesti si supararile mele vis-a-vis de ei!
Si inchei cu una tiganeasca care exprima clar si frumusetea culturii lor si placerea noastra de a asculta si prospetimea de care vorbeam mai sus.

Sursele imaginilor Rahoveanu & Gandul
Andrei

Sal’tare
Am vazut subiectul despre ALAPTARE pe Hotcity si am zis ca ar trebui sa o las si pe mandrutza un pic “la butoane”, ca parerile mele oricum sunt cam degeaba. Si o sa le afisez cu linite de lqa capat inginereste:

• Timpul de alaptare este cel mai bine sa fie pana pe la 5 luni (cand incepem DIVERSIFICAREA HRANEI) exclusiv laptic, dupa care sa se inceapa micsorarea ratiei de laptic matern. Sigur ca daca aveti noroc cantitatea de laptic se va imputina singura, natural. Daa nu va trebui fie sa suferiti la momentul “intarcari”, fie sa folositi niste medicamente care alina suferinta intr-o anumita masura

De avantaje nu ma leg, pentru ca sunt evidente si pentru orice doctor pediatru ti le spune. Insa o sa incerc sa gasesc solutii la dezavantaje:

• DUREREA – Se rezolva cu tetine care se pun pe san. Eu una am folosit si am fost relativ multumita de ele. Dureaza un pic pana le gasesti pe cele care ti se potrivesc, apoi se obisnuieste si sanul cu ele si mai ales pana se obisnuieste bebelusul cu ele. Insa daca le folositi destul de devreme, se obisnuieste usor
• OBOSEALA – oricum ea exista si daca alaptezi si daca nu. Asa ca hai sa nu o punem pe lista de DEZAVANTAJE. Un copil aduce obligatoriu o doza mare de oboseala, nu neaparat alaptatul
• USCARE DIN ZONA SFARCURILOR – se poate preveni cu diverse creme. Totul e sa dai continuu. Exista si creme care se pot da pe san si cand alaptezi fara tetina pe san si nu face rau bebelusului
• POMPA DE MULS si MULSUL – nu reprezinta “mai greu”. Si asta v-o spun o femeie care a folosit-o de la o sapatamana dupa ce a nascut. Marele ei avantaj e ca iti poti goli sanii de laptic si nu ti se inatmpla sa ai stari de febra sau durere de sani pentru ca puiul nu i-a golit hranindu-se. Plus ca dandu-i cu biberonul poti avea controlul asupra cantitatii de laptivc pe care il mananca cel mic si poti stii daca acum a papat mai putin ca data viitoare va manca un pic mai mult si nu ai de ce sa te sperii. Dar nu lasati nici mesele direct la san (macar 2 in decurs de 24 de ore, pana pe la 3-4 luni), pentru ca e important in formarea cavitatii bucale si a muschilor aferenti

In rest toate bune si frumoase, sa ne traisca tuturor bebelusii si sa ii vedem mereu zambitori si cu chef de facut nazbatii!
Semnat: Livia, o mamica tare mandra de puiul ei de 7 luni si jumatate…
***
Sper ca v-a placut mandrutza mea. Poate o mai invit si alta dat in Jurnal de tatic!
Andrei…
KIP IN TACI

Sal’tare
Nu mai departe decat sambata imi e dat sa vad aceste doua linkuri in legatura cu primarul Oprescu si Pasajele de arta: aici si aici.
Si acum ma intreb si eu ca inginerul curios care se scarpina in cap:

OARE SUNT FANTEZII CA AUTOSTRADA SUSPENDATA? OARE SUMELE SUNT PREA MARI, IN CONDITIILE IN CARE URLA TOATA LUMEA CA E CRIZA? OARE SI DACA VOR FI FACUTE VOR REPREZENTA O FRECTIE LA UN PICIOR DE LEMN?

Sincer va spun ca nici eu nu am stiut sa “gandesc” singur raspunsul. Asa ca l-am luat “de o aripa” pe un bun pretenar care lucreaza la o firma de proiectari drumuri si poduri, pentru unii din Austria si i-am expus problema. Si mare mi-a fost mirarea sa aud ca proiectul e unul viabil si ca niste japonezi destepti au zis de pe la inceputul anilor ‘90 ca ar fi fost necesare. Iar cele de care vorbeste nea oprescu acum sunt de fapt crearea “centurii centrale a Bucurestiulu” fara semafoare. Ba el a mai zis ca multe din nodurile care continua pana la Bucur Obor si pe Mihai Bravu ar trebui inlocuite cu sensuri giratorii, insa doar cele care nu “se varsa” in cai de acces care au semafor la mai putin de 500 de metri.
Apoi in legatura cu sumele mi-au confirmat alti cunoscuti care lucreaza cu fonduri europene ca sunt ceva fonduri si poate nu toate 4 se pot incepe odata, dar cel putin 2 se pot face lejer. Singura problema ar fi ca cei care o fac sa nu umfle preturile aiurea, asa cum se intampla de obicei in contractele cu statul, pentru a se putea da spagile aferente.
Iar la a treia intrebare, raspunsul a fost dat deja. Impreuna cu “minunea de la Basarab” se creeaza un flux continuu, considerat “centura centrala” a Bucurestiului care va salva mult din traficul bucurestean.
P.S. Tot la berea bauta atunci am inteles ca si autostrada suspendata e viabila, insa lucrarea e bine sa fie facuta de unii care au in portofoliu cel putin una realizata, pentru ca problemele constructive si normele de securitate sunt muuult mai complexe decat la un pod sau pasaj normal.
Sursele imaginilor 2bangkok.Com via Sorin Platon si Kronosport
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Saptamana trecuta TVR1 a dat in 4 parti nebunia aia de film RAZBOI si PACE. Imi aduc aminte ca ma incercat sa citesc de vreo 2 ori cartile, insa nu mi-a reusit. Inca de la inceput, prea multe persobaje, prea multe ite incurcate, prea multe planuri pe care se desfasura actiunea si parca un pic cam prea mult “steril” in relatiile anilor 1800, care semana izbitor de tare cu ce se intampla in realitatea de langa noi. Asa ca m-am lasat de fie care data. Acestea fiind datele problemei, cred ca nici la TV nu as fi stat sa ma uit. Insa mandra-mea, care l-a vazut de 4 ori, a mai vrut sa il mai revada inca odata. Si cum eu ma plictisisem de calculator, stateam si priveam dincolo de TV cu ea in brate. Incercam sa adorm cu televizorul aprins. Insa la un moment dat a inceput o formatie de tigani sa cante o melodie ritmata si privirea mi-a fost atrasa un pic. Apoi dupa cateva minute o bataie, apoi un duel, apoi o scena de dragoste cu una bunoaca rau de tot… si uite asa un pic m-a atras si pe mine. Asa ca miercuri un pic mai utin nepasator, iar m-am uitat, sambata deja eram telenovelist convins iar aseara la partea 4-a eram lipit de TV. Asa ca azi vin sa imi vars “bucuriile si tristetile” culese in urma lui…

• Frate noi barbatii vom scapa vreodata de sindromul “coaie umflate” si “ba a mea e mai mare”? Nu de alta, dar bag seama ca in unele perioade din istorie, sindromul asta a dus la pieire sute de mii de oameni, din cauza prostiei crase a cate unui conducator

• Ati observat cat sunt de bune curvele de lux sau cat sunt de frumosi curvarii in tineretile lor zbuciumate? Ati vazut ca sunt si poze cu cate unele celebre. Si cand imbatranesc frate, parca toate pacatele tineretii li se “infig” in carne. Deci mai au dreptate si batranii nostrii care ne spun, ca viata isi scrie propriul ei roman in sufletul si pe pielea nostra
• Mi-a placut la finalul romanului, cum a fost exprimata starea de “adaptare” a unor oameni obisnuiti sa traiasca in case monumentale si cu obiceiuri GRANDIOASE, prin ingramadirea a 10 familii intr-un singur palat (impropriu spus, daca stam sa ne gandim la conditiile in care traim noi azi). Si apropo de “traiul intr-un palat”, eu spirit economicos, ma gandeam oare cate carute de lemne ardeau pe noapte aia, ca sa incalzeasca toata nebunia aia de palat. Si tot eu ma gandeam ca acolo i-ar sta bine unei incalziri prin pardoseala. Inginer obsedat de eficienta, ce sa ii faci!
• Ce pacat ca de la starea aia de DATORIE dusa la extrem si starea aia de patriotism “orb”, mare partea a oamenilor de azi au ales sa se duca exact in partea diametral opusa a spectrului ideologic. Au ales URA pentru IMPLICARE, au ales ura pentru ALEGERI si mai ales au ales INDIFERENTA

Sau poate faptul ca filmul s-a terminat destul de tragic, mi-a lasat mie un spectru atat de GRI?
(Sursele imaginilor Forum Antena1, TVSA si Cinemarx)
Andrei
KIP IN TACI